Imagini socante vs. Aung San Suu Kyi September 28, 2007

Imaginile socante transmise de AFP (VIDEO) din Myanmar fac înconjurul lumii. Înregistrarea arată momentul în care un fotograf japonez a fost ucis ieri în timpul protestelor din oraşul Rangoon. Poliţiştii au tras în el ca şi cum ar fi purtat în mâini o armă automată, nu un aparat de fotografiat, scriu agenţiile de presă din toată lumea.

Aceste imagini au reusit sa se impuna din cauza violentelor prezentate. În tot acest timp alte informaţii de acolo rămân în peunmbră pentru că nu sunt spectaculoase. Duminica trecută, Aung San Suu Kyi, laureată a premiului Nobel pentru pace şi ţinută de junta militară din Myanmar la domiciliu fortat, a avut o apariţie în public. Ea a apărut în faţa călugărilor budişti să le mulţumească pentru susţinere în ceea ce priveşte protejarea drepturilor civile, dar a subliniat faptul că manifestaţiile nu trebuie să degenereze. Aung San Suu Kyi este cel mai puternic simbol al păcii la ora actuală în Myanmar şi presa internaţională nu pomeneşte niciun cuvânt despre ea.

În plus, pentru că guvernul militar a decis să taie conexiunile de internet de acolo, nu vor mai exista prea curând alte informatii, asa ca pe aceste imagini se va pune si mai mult accent. Protestele căliugărilor au început de acum o lună. Se puteau întreprinde multe decă organizaţiile internaţionale se sesizau la timp. S-a produs agitatie doar cand criza a devenit TELEGENICĂ…atunci cand inainte de difuzarea materialului video crainicul poate să anunte: “Vă avertizam că imaginele ce urmează sunt şocante”.

Când calmul se revoltă şi PACEA se volatilizează September 27, 2007

În fosta Burma, actuala Republică Myanmar pacea devine aproape imposibil de menţinut. Protestele călugărilor budişti pentru democraţie au degenerat într-o criză violentă care a determinat ca ONU să hotărască întrunirea Consiliului de Securitate. Tot ce aud ca headlineuri la ştiri sunt: 9 morţi în Myanmar, focuri de arma la Rangoon, proteste, violenţe……Nimeni nu a pronunţat nici măcar un cuvânt despre pace, soluţionare nonviolentă a conflictelor sau de-escaladarea crizei…Interesează contabilizarea morţilor, în timp ce majoritatea nu stie nici macar de ce a izbucnit această criză.

Am citit o sinteză a reacţiilor oficiale din mediul internaţional despre această criză. ONU, UE, SUa, Franţa, Rusia sau China “condamnă VIOLENTELE”, consideră situaţia inacceptabilă situaţi. Ba mai mult, Casa albă se artăta de-a dreptul tulburată. Ok. Dar despre valorificarea potenţialului pacifist de ce vorbeşte doar India? “Sperăm că toate părţile îşi vor rezolva problemele într-o manieră paşnică, prin dialog. India a considerat mereu că procesul de reformă politică şi de reconciliere naţională din Myanmar ar trebui să se facă pe o bază mai amplă”- asta a fost declaraţia oficială a ministrului de Externe indian. Asta e o declaraţie care se înscrie în principiile Peace PR.

Situaţia din Myanmar mi se pare paradoxală, exprimând întocmai mutaţiile care au loc la nivel global. Nu ne îndreptăm către un viitor paşnic, ci către unul al tensiunilor. Cum să fie implicat în epicentrul crizei tocmai călugării budişti, un simbol al calmului şi al detaşării faţă de cele lumeşti. Ceva îmi spune că această criză va degenera urât pentru că, bineînţeles, se va interveni prea târziu.

Conflictul e cu atât mai opac cu cât guvernul din Myanmar a retras toate vizele pentru jurnalişti şi nici nu mai acordă altele. Dar aici a intervenit puterea (crisis)bloggerilor care relatează din fosta Burma. Singura rază de speranţă e că guvernul burmanez a artătat putină bunăvoinţă când a decis acordarea vizei emisarului special al ONU pentru Myanmar. Stau cu ochii pe urma de PACE care mai e acolo…

It’s PR, PEACE PR September 27, 2007

Am primit acum căteva ore mailul mult asteptat de la directorul editurii Tritonic, cu doar două cuvinte: “A apărut!”. Ce a apărut? Ei bine…A aparut cartea “Peace PR”. E pledoaria mea că de pe terenul atât de fragil al comunicării se poate aboli un proces atât de violent şi ruşinos cum este războiul. E o încercare de a pune bazele unei noi preocupări în cadrul relaţiilor publice, o preocupare dedicată preoceselor de obţinere şi menţinere a păcii. E un semnal de alarmă că atât de des uităm să valorizăm lucrurile pozitive, pe care le considerăm fireşti şi naturale. Din binomul război-pace, ne atrage atenţia doar războiul…A venit însă vremea unui demers care să aibă ca punct de plecare PACEA. Lansarea cărţii urmează în curând. Nu vă las să o rataţi! Alte câteva informaţii despre carte se găsesc pe blogul Tritonic şi pe blogul Realitatea TV. Mai am un singur lucru de adăugat: multumesc doamnei profesoare Dorina Guţu pentru încredre şi susţinere. Mi-a oferit o oportunitate extraordinară şi sper să mă ridic la acest nivel.