Putin rusinata ca nu am mai scris de atata timp, revin la blogul meu dupa mai bine de 3 luni. Absenta indelungata nu pot sa mi-o explic in mod subiectiv. Asa obiectiv si din afara as putea motiva ca am schimbat job-ul, ca au intervenit unele luccruri cu greutate in viata mea si ca nu am mai gasit fereastra in care sa scriu… Dar astea ar fi lame excuses pentru ca toata lumea stie ca daca chiar vrei sa scrii, poti sa iti gasesti cateva clipe sa faci asta… Buuun. Incheiem subiectul.
Revenind, voiam sa scriu de cea mai tare experienta avuta anul acesta. Summitul NATO. La inceput, tot anticiapand si scriind stiri nesfarsite despre marele eveniment, mi se facea asa, incet, incet, frica de ceea ce urma sa vina. Daca ratez, ca jurnalist, ceva important? Daca gresesc? Daca imi pierd cumpatul?
In fine, cele 4 zile cat am stat aproape non-stop in media centerul din Palatul Parlamentului, am avut atata adrenalina in mine incat nu am mai simtit nici frica, nici oboseala, nici dileme existentiale… Savuram cum traiesc istoria si cum sunt in cel mai hot spot al globului.
Era o senzatie foarte tare sa muncesti cot la cot, tastaura la tastatura, cu jurnalistii de la AFP sau Reuters. Si oricat ar incerca sa conteste cineva, cel mai tare moment al summitului a fost conferinta de presa a lui Putin. Sala de conferinta nu a fost asa plina la nimeni altcineva si trepidatia cu care se astepta iesirea lui, nesigura pana in ultimul moment, nu a fost comparabila cu nimic. Si ar mai fi multe de povestit, dar…live.
Cu alte cuvinte, pe langa faptul ca a fost un task de serviciu, summitul NATO a fost pentru mine, aflata acolo la fata locului, un adevarat show! As mai avea de facut niste comentarii legate de declaratie doamnei Merkel despre NATO care este o alianta “pentru mentinerea pacii”, dar ma abtin. Spun doar ca Chamberlain ar fi fost fericit ca pacea lui de o mie de ani are inca sustinere. Mai bine mai adaug niste poze.













))



